Nicolae Balcescu - P. P Panaitescu

Cine deschide «Istoria lui Mihai Viteazul», opera neterminata a lui N. Balcescu, o marmura antica mutilata, e izbit de la inceput, desi povestirea curge senina, voit senina, de rotunjimea sonora a frazelor, de afirmatia lor sigura, aproape poruncitoare. Este ceva retoric, ceva elocvent in acest stil, a carui armonie insa imblanzeste strigatul si mladie asprimea apostrofei. Nicaieri nu gasim ritmul larg al visatorului, nicaieri precizia ideii nu da loc nuantelor.

Acesta este tonul omului de actiune, a luptatorului pentru idee, cartea este aproape o predica. Balcescu era desigur un luptator pentru idee, pentru ideea rece in logica ei si sigura de sine. Era un rationalist entuziast ca multi din generatia intelectualilor din care facea parte, oameni care puneau in caldura cultului lor pentru idee, ceea ce lipsea poate ca simtire in sufletul lor.