Jurnal, volumul II - Witold Gombrowicz

"Daca Jurnalul meu va reusi sa influenteze pe cineva, afirma Gombrowicz in 1969, nu o va face in maniera unui val care ineaca o stanca, ci
asemeni unei ape care penetreaza, care se infiltreaza..." 
Jurnalul lui Gombrowicz seduce prin toate temele sale, legate de unele dintre cele mai disputate probleme ale timpului sau, aducand in lumina ironia, sarcasmul si atitudinea agresiva a scriitorului, dar si insingurarea sa. Cateva elemente se remarca in mod deosebit in cazul Jurnalului: caracterul sau de text literar constient construit, cu puternice implicatii fictionale si relativa estompare a factorului biografic; plasmuirea realitatii si modelarea propriei personalitati si a propriei biografii.

"Imaginea pe care o pastrez despre Gombrowicz este a unui personaj mandru si pudic, in ciuda eforturilor sale de a seduce. Era un seducator. Solitar in ceea ce priveste geniul sau, avea o mare forta interioara si mici slabiciuni, poate chiar o fragilitate pe care doar el si-o stia si pe care o compensa prin ceea ce putea fi socotit aroganta. Oricum, geniul sau ii supara pe cei siliti sa-l intalneasca."
Maurice Nadeau, 1968