Istoria filosofiei contemporane, volumul 2 - P. P. Negulescu

“In volumul II al Istoriei sale, va cauta ecourile asupra idealismului german post-kantian, considerand ca singura distinctie care merita discutata e cea dintre idealismul obiectiv si cel subiectiv. Psihologismul lui Fries, realismul de tip Herbart si voluntarismul schopenhauerian raman obiectele de interes ale lui Negulescu. Dar nu raman cu mult in urma nici autorii „stangii hegeliene”: Strauss, Feuerbach, Marx si Stirner. Crestinismul cu metode stiintifice nu va putea fi decat politizat si 13 Istoria filosofiei contemporane – I. Criticismul kantian nu va fi interesat, crede Negulescu, decat de instanta in care „Dumnezeu devine om”. Acolo unde filosofia moderna a incetat sa mai fie interesata de „filosofia misticii rationale” sau de teologia politica – in stilul lui Feuerbach si Strauss, criticismul innoit prin dialectica materialista a condus la socialism. Negulescu va gasi in Engels o filosofie a orgoliilor, iar ecoul ei, in ansamblul filosofiei germane moderne, ne arata ca idealismul a facut posibila o filosofie a subiectului, care a preferat sa se descotoroseasca de unele probleme, fara ca (neaparat) sa le rezolve”. Oana Serban