Scrisori catre V. Alecsandri | Ion Ghica

'Am vazut pe bas-besli-aga parasind cazarma beilicului si iesind cu trupele sale pe la bariera Serban-Voda, pe cand, pe la bariera Mosilor, generalul Roth intra in Bucuresti cu avangarda ruseasca. Am vazut tara guvernata de Pahlen, de Zaltu-chin si de Kisselef, cu Barzof si cu pazarnicu. Puneam noaptea urechea pe pamant la Ghergani si numaram tunurile cari bateau Silistra. Am pomenit domnia lui Grigorie voda Ghica si pe a frate-so Alexandru voda, domnia lui Bibescu cu capitan Costache chehaia, ucenicul si imitatorul pazarnicului... Am asistat la infiintarea Societatii Literare si a societatei Fratia si la rascularea de la 1848. Am vazut indoita alegere a lui Cuza voda, proclamarea Unirei Principatelor si lovitura de stat. Am asistat la n'oaptea de 11 fevruarie, la plebiscitul lui voda Carol de Hohenzollern, apoi la declararea independintei Romaniei si a regatului si la incoronarea regelui Carol I...“ '- Asa e, nene Stefane, intreba un fecior de boier, ca Mavrogheni era arap negru, cu buza d-o palma si cu coltii scosi afara ca de mistret? Dumneata l-ai vazut d-aproape; se zice ca avea o gura la ceafa, pe unde scotea oasele cand inghitea mielul nemestecat. - Nu e adevarat, coconasule, raspunse un logofat batran; nu l-am vazut eu cand trecea cu alai? Era om ca toti oamenii, atata numai ca avea dintii de otel, uite, ii aducea saci cu rublele si cu icosari, ii baga in gura, ii facea praf cu dintii s-apoi ii inghitea. Era scris pe mani si pe picioare cu slove turcesti pe sub piele, tiparite cu iarba de pusca, ca sa nu se lipeasca glontul de dansul. Ce-a mai tras pasa de la Rusciuc pana l-a omorat; numai cu iataganul i-a putut veni de hac! - Ci lasati sa ne spuie nenea Stefan cum a fost cand era sa-l arunce din clopotnita, repeta tanarul baiat.